Dulce-Acrisor

Un banco del parque haciendo bokeh!
E o zi superba de toamna, cateva grade in plus fata de ce ma asteptam dimineata cand am vazut ceata care era asternuta peste oras. Am iesit dis de dimineata la pozat prin piete si pe malul raului; ma incanta ceata, imi place sa o simt pe piele, sa o respir si sa ma patrunda. Pe drum spre centrul orasului am stat si am privit oamenii adormiti, pasarile care se cuibareau pe unde apucau, asfaltul umed de peste noapte, frunzele care erau purtate de vant dintr-o parte in cealalta a drumului, simteam aerul dulce acrisor, mirosul frunzelor ude de ploaia care a fost. Imi purtam picioarele incetisor pe trotuar, vrand sa absorb toate senzatiile. As fi vrut sa raman vesnic pe drumuri, sa pot doar simti, sa nu trebuiasca sa ma intorc acasa, as fi vrut sa stau pironita pe mal, pe o banca, cu tine si toamna asta, sa stam la soare si sa te tin in brate, sa te sarut si sa ma lasi sa te privesc in ochi. Sa nu trebuiasca sa ne gandim la ziua de maine ci doar la acest moment.

Comentarii

Postări populare