Claire si David

Povestea pe care sunt pe cale sa v-o spun a inceput in momentul in care Claire s-a impiedicat de o bucata de lemn si a cazut in iarba in parcul central. Pe atunci David era inca in parcare, se pregatea sa iasa din masina. Daca Claire nu s-ar fi impiedicat, ei doi nu s-ar fi intalnit niciodata si astfel eu nu as fi aici sa va spun povestea.
Claire este o fata foarte ciudata ca aspect, e imbracata in culori vii dar totusi nu tipatoare, intr-o fusta lunga si larga cu dungi galbene, brune si verzi, fusta este dintr-un material natural, seamana foarte bine cu inul dar e putin sifonat, are fata lunga, ochi mari si putin ascutiti la colturi, are buze pline si crapate de vant. Ca statura este micuta, slaba si cand merge genunchii i se apropie si picioarele formeaza un x foarte simpatic. Toti oameni considera ca Claire este o persoana retrasa si trista dar nu e asa, ea doar traieste in alta lume, este relaxata si nu prea ii pasa ce cred ceilalti, de obicei priveste lucrurile si le analizeaza cu orele, ceea ce o incurca in relationarea cu alte persoane. Pare absenta dar in mintea ei se intampla sa se invarta mii de lucruri si ganduri in acelasi timp. In aceasta dimineata Claire are mult mai multe pe cap ca de obicei asa ca nu a observat ca in calea ei se afla o bucata mare de lemn care s-a desprins de un copac de pe marginea aleii si s-a asternut in calea ei ca un obstacol insesizabil si totusi destul de incapatanat incat sa o opreasca pe Claire din mersul ei. Dupa aceasta intalnire intre Claire si bucata de lemn, ea a ramas cu niste semne pe genunchi si pe palme, si lemnul doar si-a schimbat putin pozitia, destul de injust daca stam sa ne gandim. Totusi Claire, dupa primul urlet de nervi a inceput sa zambeasca si sa analizeze lemnul care s-a pus intre ea si pamant.
In timpul asta David, care era un baiat destul de suspicios la cele care se intampla in jur, si care crede ca existenta noastra este predestinata, coboara ca de obicei din masina parcata special pe partea opusa cu cladirea unde merge la lucru si astfel trebuie sa parcurga parcul, face asta pentru a putea face putina miscare si pentru ca adora sa se plimbe prin parcuri dimineata.
David e destul de inalt dar nu pare pentru ca merge putin cocosat placandu-i sa se uite in jos, ii place sa observe crapaturile din asfalt, furnicile cand ies afara in cautare de mancare, iarba care se reface dupa ce cineva a calcat-o in picioare, urmele de papuci in nisipul fin, baltile deranjate de trecerea cuiva prin ele. In timp ce priveste asa o familie de furnici care pare sa care o firimitura, intorcandu-si capul nu observa ca in calea lui e o fata ghemuita la marginea aleii si astfel David inevitabil se impiedica de Claire asa cum si ea s-a impiedicat la randul ei de lemn. Predestinare sau doar o intamplare, coincidenta etc. Daca i-am intreba pe cei doi probabil am avea doua raspusuri total diferite, David ar spune ca destinul a facut ca Claire sa se impiedice de lemn si astfel sa fie ghemuita cand el trecea pe acolo tocmai cand era absorvit de viata unor furnici si Claire ar fi zis ca astfel de lucruri se intampla tot timpul, e vorba doar de o intamplare in care si ea si David au fost total neatenti la ce se intampla de fapt in lume. Faptul ca esti cu capul in nori sau in pamant nu inseamna ca cineva te joaca pe degete.