Schimbul

E o toamna placuta, firava, care parca anunta venirea primaverii nu a iernii, temperaturile mari de pana la 22 de grade ii fac pe oameni sa umble pe strazi doar cu esarfe colorate sau cel mult o bluza mai groasa pe ei. Eu ma plimb pe strazi si lovesc frunzele colorate in rosu, portocaliu, caramiziu, ocru, verde, cazute pe pamant, pe trotuare, peste tot. Umblu fara tinta prin oras, respirand doar mirosurile toamnei, a frunzelor putrede, a umezelii din pamant, a aerului proaspat, umblu fara noima pentru ca ador sa fac asta, cu castile in urechi, pe ritmul melodiilor care se schimba cu o viteza uluitoare. Sunt in Bucuresti, desi nu ar trebui sa fiu aici, sunt aici pentru a ma intalni cu tine, dar in schimb eu umblu brambura, ar trebui sa umblu dupa contracte, ar trebui sa gasesc oameni interesati de schimbul care va avea loc peste 2 saptamani dar eu ma gandesc doar la telefonul primit de la tine cu cateva zile inainte cand inca eram acasa, inca eram in pijama, inca dormeam, inca mai credeam ca nu ma influenteaza nimic in deciziile pe care le-am luat in ultima vreme. E absurd ceea ce vreau, e stupid ceea ce incerc sa fac, dar stiu ca schimbul pe care am venit sa-l fac aici e unul benefic atat pentru mine cat si pentru restul de acasa, cei care se bazeaza pe mine ca o sa reusesc sa ies din afacerea asta plina de succese.